Legile lui Newton

Legile lui Newton sunt trei legi ale fizicii care dau o relaţie directă între forţele care acţionează asupra unui corp şi mişcarea acelui corp. Ele au fost enunţate de Sir Isaac Newton în lucrarea sa Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (1687). Aceste legi formează baza mecanicii clasice şi Newton însuşi le-a folosit pentru a explica multe rezultate privind mişcarea obiectelor fizice. În al treilea volum al textului, a arătat că aceste legi ale mişcării, combinate cu legea atracţiei universale, explică legile lui Kepler privind mişcarea planetelor.