Minoritatea germană în Polonia

Minoritatea germanilor polonezi este cea mai mare minoritate naţională în Polonia actuală. Reprezintă rămăşiţele populaţiei germane din teritoriile pierdute de Germania în favoarea Poloniei la 2 august 1945, după trasarea frontierei dintre cele două ţări de-a lungul liniei Oder-Neisse. Conform prevederilor Conferinţei de la Potsdam populaţia germană din ţinuturile situate la est de linia Oder-Neisse urma să fie expatriată în Germania. Între 1945-1950 cca 9 milioane etnici germani din teritoriile cedate URSS şi Poloniei au fost expulzaţi. Pe teritoriile poloneze rămîneau doar 1,23 milioane de foşti cetăţeni ai Germaniei, dintre care cca jumătate erau etnici polonezi (în Silezia Superioară şi în Mazuria), iar cealaltă jumătate erau etnici germani pe care aşa-numita "comisie de verificare", creată de statul comunist polonez, i-a calificat drept polonezi germanizaţi (urmînd să fie supuşi politicii de "repolonizare"). Din aceste considerente statisticile poloneze de pînă în 1990 nu atestau o minoritate germană. În 1990, cînd Germania reunificată a recunoscut ca definitivă actuala frontieră polono-germană, noile autorităţi de la Varşovia au recunoscut existenţa minorităţii germane, oferindu-i (ca şi celei mai mari minorităţi naţionale) o serie de drepturi suplimentare (este unica minoritate ce dispune de două locuri în Sejmul Poloniei). Conform estimărilor germanii polonezi numără cca 500 mii persoane (1,3 % din populaţia Poloniei), deşi la recensămîntul populaţiei din 2002 doar 150 mii persoane s-au declarat germani (o parte importanta a germanilor polonezi au preferat să se declare "silezieni"). Quasimajoritatea germanilor polonezi este concentrată în Silezia, mai ales în Voievodatul Opole, unde reprezintă cca 1/3 din totalul populaţiei. În acest voievodat partidul etnicilor germani face parte şi din coaliţia regională de guvernămînt. Cca 104 mii etnici germani locuiesc în Silezia Superioară şi încă 16 mii în Voievodatul Varmia şi Mazuria.