Silezia este o regiune istorică astăzi divizată între
Polonia (cea mai mare parte, incluzînd Silezia Inferioară, Silezia Opoleană sau Mijlocie şi Silezia Superioară),
Cehia (
Silezia Sudetină) şi
Germania (
Silezia Luzaţiană). În
antichitate au trăit pe aceste meleaguri triburile germanice ale Silingilor. În secolele 5-6 pătrund slavii. În 1013 teritoriul Sileziei actuale, populat de triburile vest-slave ale slenzanilor, opolenilor ş.a., a fost încorporată în Polonia. În 1146 Silezia devine un principat în cadrul
Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, dar păstrînd în frunte un principe din dinastia poloneză a Piaştilor. Din această perioadă începe şi procesul de colonizare germană a ţinutului, precum şi de germanizare a populaţiei slave autohtone. În 1348 coroana princiară a Sileziei trece la familia imperială germană
von Luxemburg, iar în 1525 la familia de
Habsburg. În 1740 cea mai mare parte a Sileziei trece în posesiunea casei de
Hohenzollern a
Prusiei, cu excepţia părţii de sud-est, numită ulterior Silezia Sudetină, care rămîne domeniu al Habsburgilor. După destrămarea
Confederaţiei Germane (1867) Silezia prusiană devine parte a nou-createi Uniuni Nord-Germane (din 1871 Germania), iar Silezia Sudetină se va regăsi în nou-constituita Austro-Ungarie. În cadrul Germaniei Silezia va fi divizată în doua provincii - Silezia Inferioară, cu capitala la
Breslau (azi
Wroclaw) şi Silezia Superioară, cu capitala la
Oppeln (azi
Opole). La recensămîntul general al populaţiei din 1905 în cele două Silezii germane trăiau 4,94 mln locuitori, dintre care 3,84 mln germani, 0,99 mln polonezi, 0,06 mln cehi şi 0,05 mln evrei. Recensămîntul austriac din 1910 atesta in Silezia Sudetină 760 mii locuitori, dintre care 330 mii germani, 240 mii polonezi, 180 mii cehi şi 10 mii evrei. După
primul război mondial Silezia Sudetină va fi încorporată în nou-creata
Cehoslovacie (cu excepţia districtelor răsăritene, atribuite Poloniei). Totodată jumătatea de est a Sileziei Superioare cu oraşul Kattowitz (azi
Katowice), cu o populaţie preponderent poloneză, va trece la Polonia (fără districtul Hlučín, atribuit Cehoslovaciei). În 1945 întreaga Silezie Superioară şi cea mai mare parte a Sileziei Inferioare (fără districtele
Görlitz,
Niesky, Weisswasser şi
Hoyerswerda, astăzi în landul german
Saxonia) va trece la Polonia. Populaţia germană a fost expatriată în Germania (acelaşi lucru s-a întîmplat în Silezia Sudetină). Cca 1 mln de etnici germani au rămas, totuşi, în Silezia, ei fiind calificaţi ca "polonezi germanizaţi" şi fiind supuşi politicii de "repolonizare". În 1990, dupâ câderea regimului comunist în Polonia, cca 400 mii silezieni şi-au revendicat originea germană, statul polonez fiind nevoit să recunoască prezenţa unei minorităţi germane, existenţa căreia era negată pînă în acel moment.